"Cum dintr-o sesiune foto reusita la nivel personal, poate nu si fotografic, ajungi sa faci un mi fotoreportaj."
Prolog: Iesisem la o sesiune foto(de natura) undeva deasupra tunelului(dealul Ghilcos), cum nu vroiam sa coboram pe unde am urcat am ales un drumulet care ducea la vale, si surpriza.. am ajuns "In poiana"....
De obicei oamenii au o idee fixe legate de cei care locuiesc acolo cum ar fi ideea ca "nu se poate schimba nimic" si ca "ei tot asa vor ramane", ei bine, eu mai trecusem pe acolo acum cativa ani(5-6), si am fost surprins de faptul ca astazi lucrurile stau (ceva)mai bine, am remarcat un stalp de electricitate bine dotat, si faptul ca aproape(marea majoritate) a persoanelor(in special copii) erau bine imbracate curate(corporal), ceea ce dupa mine e un progres enorm. Totusi nu se poate ascunde faptul ca familiile care traiesc acolo sunt din cele "defavorizate" si dimensiunea caselor este mica(de exemplu 35 metri patrati dar exista si exceptii) iar dimensiunile familiilor sunt considerabil de mari(in general 5 sau mai multi membrii). Iar aproape toate locuintele nu sunt izolate termic. Totusi copii au o copilarie, in felul lor, desi multi sunt exploatati la padure sau ies la "cersit", au timp liber si chair un spatiu de joaca. Poate in anumite momente sunt mai fericiti cand fugaresc mingea decat cand copilul tau da cu tastatura de birou ca a fost impuscat la Counter-Strike.
Principalul lucru este ca oamenii se schimba, acum sunt mai ajanjati, mai curati ca inainte dar inca este mult de munca in primul rand la educatia copiilor si la mentalitatea lor sau chair a parintilor, cei din urma fiind mult mai greu de "reparat" dar daca reusim azi cu copii maine ii vom avea pe toti schimbati in bine.
